Apa si Foc

E noapte de argint afara,
prin bucle-ti blonde, aiurite
se prind vreo zece stele ratacite
si poticnita-i luna iara, rotunda, mare si bizara.

Din colt de camera se scurge o lumina
pe-o lumnare cocosata
si cu o pala jucausa imi arata
un trup firav, fara de vina.

Picioare lungi si tolanite
cu coapse generoase, rotunjite
cu pantecul subtire, de sirena
cu fundu’ascuns dupa o perna.

Ai sani semeti, ce se rascoala in’noapte
si vor sa evadeze din camasa stramta
sa fuga, dar doru’ sa-i prinda
sa mi-i aduca de departe.

Ai fata smeada, spui fara sa imi vorbesti
depre trecut, prezent si ale viitorului povesti
N-as indrazni cumva sa mi te mint
poate doar vreo trei vorbe de alint.

Pe-ochii tai se-aduna acum lumina
si poate’n jocul ei, ea tine toata vina
Ca stau tacut, uimit si te privesc
In loc sa te trezesc.

Sa-ti spun, ca “te iubesc!”

Muguri de roua, fire de soare,
Pale de vant, copii razand
Totul e viu, colorat, dar dispare
Atunci cand mi-apari in fata razand.

Dogoare de foc, pasiuni mincinoase
Priviri aruncate pe trupuri golase
Sunt toate cu mine si se sting pe ascuns
Atunci cand in brate am trupu-ti supus

Freamat in brate pe trupuri de lut
Mangaieri curioase, sarutul tacut
Amor agitat la inceput, cadere-n abis
Atunci cand ma stiu linga tine intins

Lumina ascutita si multa racoare
nodul din gat, durere-n picioare
Ochii cazuti si mainile reci
Vor fi parte din mine cand ai sa pleci.