O boaba de cafea
Sunt iar cu mine, retraiesc,
Lumini si umbre ce amintesc
Despre trecut
si cit iubesc.
Mirosul fin
ce vine acum din sacul de cafea
al unui hitru beduin.
Iubirea e destin.
Si o savoare
o roua de cafea
statuta-n soare, cald.
Iubirea e o boare.
O boaba de cafea
ce te indeamna iar la staruinte
pe formele rotunde si-mplinite,
nascute din dorinte.
Iubirea-i daruire.
Imi deschid ochii
si in lumina orbitoare
vad boaba de cafea
e bruna, lucitoare.
Iubirea este trecatoare.
Culoarea bruna,
Savoarea banuita,
un sin cu forma implinita,
mi-e simplu sa iti spun,
Iubirea mea esti tu, acum!