Apa si Foc

E seara si ajung acasa,
Arunc in graba cheile pe masa,
Te strig, tu vii, te-mbratisez,
Dar ma trezesc, azi doar visez.

Te tin de mana intr-un parc,
Lipita-mi esti, imi este drag,
Si brusc alunec in abis
Caci nu esti tu, e doar un vis!

Alerg si cad, ma zbat, ma lupt
Ma simt pierdut, sunt eu, dar rupt
Ma’mprastii-n bucatele mii si mii,
E doar un vis, iar tu nu vii!

Deodata cade ceata imprejur,
Totu-i paclos, rece si dur,
Si sunt blocat, sunt singur si sunt speriat,
E’o luna astazi de cand ai plecat.

E liniste!
Si totul e perfect asa, in sufletul si viata mea!
Sau cel putin asa as fi crezut
pina in ziua cand ai aparut.

Ma uit in ochii tai albastri, linistiti
si ma cutremur si ma pierd din minti
Vreau sa te am, sa fii a mea
vreau sa fii tu ce va urma.

Te-ating pe parul auriu carliontat
ce pot sa scot e un oftat
Eu, sincer, as urla!
Nu ti-ar placea, te-ar speria!

Si ma trezesc ca te sarut
Pe buze si pe sani, pe gat!
Nu e real, e doar un gand!
Rad ca un prost, ca un talamb!

Ai trupul svelt, miraculos,
un zambet cald, totu-i frumos,
de necrezut
pentru un suflet asurzit si mut
Sunt ca un pres lasat pe jos!
La usa ta!

Era o liniste perfecta, asa
pana sa vii in viata mea.
Si acum? ma port de parca sunt nebun
Esti tot ce vreau. Si vreau acum!

Stiu ca ma port nepotrivit,
Stiu ca ma crezi ca’s cam tampit!
sunt doar un biet barbat!
Indragostit!

De m-as trezi ‘ntr-o zi, asa,
De m-as uita si suflet n-as avea,
L-as face iar din zorile de zi,
L-as face nou si iarasi te-as iubi.

De m-as trezi si suflet n-as avea,
De fier de-ar fi, tot m-ar durea
Indiferent cat de departe ai vrea sa fii,
Te’oi adora si te’oi iubi.

De fier de-as fi tot te-as iubi
Ca e lumina, noapte, zori de zi,
Din vise si sperante mai traiesc
Le-adun, le strang, le daruiesc

Se face iar o noua zi
si doare! trebuie sa stii!
Cand zorile rasar si tu nu esti
Cand stiu ca nu ma mai iubesti.

In bratele cuiva, cumva de m-as trezi
sa fii doar tu e tot ce mi-as dori
Si tot asa, de-ar fi s-adorm
In bratele-ti as vrea sa-mi fie somn!